Pentru supraviețuitorii expunerii la evenimente traumatizante repetate, complexe: Cum să facem față gândurilor persistente de sinucidere?

Persoanele expuse în mod repetat la traume pot simți neputință, despresie, anxietate, izolare, însingurare și înstrăinare, vină, rușine. Aceste persoane e posibil să se simtă atât de copleșite de aceste trăiri, încât să le resimtă ca pe o durere psihologică intensă, permanentă, chinuitoare și senzația că se află în pericol oricând și oriunde. Ca mod de a scăpa de durerea și senzația de pericol insuportabile și permanente, apar gânduri de sinucidere cu care persoanele respective se confruntă foarte frecvent și pe o perioadă lungă de timp.

Persoanele expuse în mod repetat la traume pot simți că pentru ele nu funcționează lucrurile care ajută în situații cu gânduri și impulsuri acute de sinucidere. De aceea, se recomandă ca aceste persoane să încerce următoarele moduri de a face față și a se simți în siguranță:

• O listă cu 4 – 6 oameni cu care persoana se simte în siguranță și alături de care simte că se poate gândi și la altceva decât la sinucidere

Contactând aceste persoane de pe listă și petrecând timp cu ele, persoana vede că lumea poate fi un loc sigur și că există oameni ce nu ne pun în pericol.

• Colectarea de bilețele cu gânduri de încurajare de la oamenii cu care persoana se simte în siguranță, afișarea lor în locuri vizibile persoanei, recitirea lor de câte ori e nevoie
• Găsirea unui spațiu sigur

Căutând și găsind unul sau două locuri în care persoana se simte în siguranță și petrecând timp în acel loc, persoana duce un pic mai ușor durerea și gândurile suicidare copleșitoare

• Plimbările – împreună cu cineva de încredere

O plimbare alături de cineva cu care persoana se simte în siguranță scoate persoana din mediul apăsător și din fluxul gândurilor suicidare. Nu e nevoie de cuvinte sau de o activitate ieșită din comun: plimbarea împreună e o experiență completă împărtășită în spațiu sigur.

• Acoperirea cu o pătură sau haină grea

În momentele în care sentimentul de a fi o povară împiedică persoana să contacteze oamenii cu care se simte în siguranță, acoperirea cu o pătură grea sau îmbrăcarea unei jachete grele cu glugă poate da senzația de a fi ținut în brațe și confortul de care persoana are nevoie.

• Alcătuirea de liste

Lista momentelor în care viața a avut rost, a motivelor de mândrie, a motivelor pentru a trăi, a experiențelor plăcute pe care persoana dorește să le (re)trăiască ajută persoana să vadă părțile cu rost din trecut și posibilitățile de a găsi din nou un rost în viitor.

• Găsirea în fiecare zi a unui lucru pe care persoana să îl aștepte cu drag

Lucrurile pe care persoana le așteaptă cu drag, de la cele simple cotidiene (cafeaua de dimineață, duș, prânz) la cele mai rare (un concert, o aniversare, o excursie cu oameni cu care persoana se simte în siguranță), pot deveni forme de a sărbători capacitatea persoanei de a trăi cu suferința și a găsi un rost în frecușul fiecărei zile.

• Transformarea durerii în ceva creator: teatru, muzică, poezie, arte plastice și vizuale

Durerea transformată, în condiții de siguranță, în creație de orice fel diminuează intensitatea durerii, permite persoanei să își vadă durerea din altă perspectivă, să o controleze parțial și arată persoanei că poate realiza cu propriile resurse ceva cu rost și semnificație.