Mituri legate de sinucidere (VI)

„Cine vrea cu adevărat să se omoare, moare!”

 

În realitate, majoritatea persoanelor suicidare oscilează, până în ultimul moment, între dorinţa de a trăi şi cea de a-şi curma viaţa (ambivalenţă), atât de plastic încorporată de Shakespeare în descrierea frământărilor prințului Hamlet.

Pe această ambivalență se fundamentează principiul amânării impulsului suicidar atunci când se pune în practică intervenția în criza suicidară.1