Material de informare despre sănătatea mintală pentru profesioniștii în domeniul sănătății din România ce ajută refugiați din Ucraina

Războiul din Ucraina din 2022 perturbă în mod catastrofal și nefavorabil viețile tuturor celor ce fug din calea conflictului, generând teamă, incertitudine și pericol.

Informațiile despre război și consecințele sale devastatoare evoluează de la o zi la alta și sunt prezente în mod constant în atenția noastră. E firesc ca oamenii să trăiască experiențe de anxietate, să se simtă copleșiți de incertitudine și de teama pentru siguranța personală.

Când sistemul nostru nervos e copleșit de stres, aceasta declanșează o serie de gânduri și emoții intense, ce pot veni în valuri: apar și dispar. Aceasta înseamnă că emoțiile noastre pot trece de la teamă și neajutorare la furie, vinovăție și rușine. Cei ce au fost afectați direct pot fi preocupați pentru familie, prieteni și animalele de companie îndrăgite ce au rămas în urmă. Starea de spirit (dispoziția) poate varia de la neliniște și tensiune la detașare și amorțire a emoțiilor.

Pentru mulți dintre cei ce au trăit anterior experiența războiului, a conflictului, a detenției, războiul din Ucraina poate reprezenta o rememorare, retrăire a experiențelor anterioare de război și conflict. Aceste rememorări pot atinge centrul fricii din creier, producând retrăirea traumelor din trecut. Pentru unii, războiul din Ucraina va schimba modul în care se privesc pe ei înșiși și se raportează la cei din jur.

Recomandări și sfaturi pentru cei ce ajută persoane din Ucraina

Aceasta e vremea compasiunii. Este vremea să conștientizăm trauma, să promovăm abordări bazate pe capacitățile persoanei, să facilităm alegerile și să rămânem flexibili prin promovarea unor interacțiuni bazate pe încredere. Este vremea să validăm suferința, să ajutăm oamenii să simtă că le sunt ascultate, înțelese și acceptate emoțiile. Mai jos găsiți ponturi despre cum putem ajuta.

• Fii un bun ascultător. Ascultă pentru a asculta. Nu asculta pentru a da o replică, a răspunde.
• Sumarizează pe scurt și spune-i interlocutorului ce îl auzi că îți spune. Demonstrează că înțelegi experiența din perspectiva interlocutorului.
• Abordează perspectiva potrivit căreia persoana pe care o ajuți este expertul în experiența sa subiectivă, în povestea de viață pe care ți-o împărtășește, iar lucrurile pe care persoana vrea să le spună „au sens” în contextul istoriei de viață, al evenimentelor și circumstanțelor sale.
• Empatizează cu persoana, validează-i emoțiile și dorința de a fi înțeleasă, de a-și diminua durerea psihologică și de a găsi un spațiu sigur în care să se simtă protejată.
• Fii conștient(ă) de faptul că mulți oameni pe care îi întâlnești au crezut că o să poată oferi pentru sine și familie cele necesare, că nu vor avea niciodată nevoie de o plasă de siguranță, iar acum caută îngrijiri de sănătate și sociale, suport financiar și psihologic.
• Acordă atenție modului în care în care ajutorul pe care îl oferi poate să îți afecteze în mod negativ bunăstarea sufletească. Fii conștient de trăirile tale, fii pregătit să găsești răspunsuri în tine însuți și acordă timp grijii față de propria persoană.

Recomandări și sfaturi despre cum să te susții pe tine însuți și să îți susții colegii

Cercetările arată că, prin dezvoltarea capacității de a avea grijă de propria persoană și prin menținerea echilibrului potrivit între serviciu și activități relaxante, stresul cotidian poate fi controlat, nu doar suportat și atât. Mai jos găsiți ponturi despre cum putem ajuta colegii și pe noi înșine.

• Recunoaște ce anume îți declanșează suferință și încurajează pauzele, perioadele de tihnă. Contrabalansează programul zilnic încărcat prin activități ce aduc apropiere și conexiune umană.
• Fă lucrurile ce au funcționat în trecut pentru a-ți aduce calmul. Meditația mindfulness și activități pe principiile mindfulness ne pot ajuta să ne „adunăm”.
• Caută compania persoanelor de încredere, iar asta nu neapărat pentru a discuta evenimentele aflate în desfășurare. Petrecerea timpului în compania acestor persoane poate include conversații pe alte teme decât războiul.
• Asigură-te că ai un somn bun și odihnitor.

Acest material a fost pregătit de către Dl. Profesor Nicholas Procter, Științe Clinice și ale Sănătății, Universitatea South Australia. Consultanță și traducere în română: Șef Lucr. Dr. Dana Herța, UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj – Napoca, Alianța Română de Prevenție a Suicidului.

Pentru resurse de sănătate mintală și prevenția suicidului puteți accesa:

-pe Twitter @MHResearchUniSA

-website-ul www.antisuicid.ro