Cum comunicăm cu supraviețuitorii suicidului?

Decesul prin suicid, la fel ca alte decese subite, lasă în urma sa o mulțime de întrebări și regrete în mințile și inimile supraviețuitorilor sinuciderii – adică acei care rămân. Nu este ușor să găsești ce să le spui acestor oameni ce trec printr-o pierdere și au nevoie de înțelegere și susținere.

Acesta este un mic ghid despre cum să comunicăm cu familia și prietenii unei persoane care a murit prin suicid.

Ce să evităm:

• Distanțarea;
• Sfaturi nedorite: “E timpul să mergi mai departe!”;
• Lipsa de interes față de pierderea suferită;
• Evocarea spiritualității prin clișee: “L-a chemat Dumnezeu. Așa a fost să fie.”
• Învinuirea celui ce a decedat prin sinucidere: “A fost o persoană egoistă/lașă, dacă a recurs la acest gest.”
• Învinuirea supraviețuitorilor: “Nu ți-ai dat seama că avea o problemă? ; De ce nu l-ai dus la terapie?”
• Clișeele simplificatoare sau fals pozitivante: “Măcar nu a omorât și pe alții!”; „Bine că mai ai și alți copii”.

Ce să facem:

• Să ne exprimăm regretul pentru pierderea persoanei și nu pentru cauza decesului;
• Să întrebăm dacă și cum putem ajuta;
• Să îi încurajăm pe supraviețuitori să își exprime emoțiile așa cum le simt;
• Să avem răbdare cu ritmul în care își manifestă doliul;
• Să îi ascultăm oricând au nevoie.